duminică, 24 martie 2013
Machiajul zodiilor
Berbec
O avangardista prin definite! Nu urmareste tendintele, ci le impune. Este foarte creativa si isi Iasa imaginatia sa zboare atunci cand este vorba despre machiaj sau vopsele de par. Ii place sa socheze, sa atraga atentia cu orice pret. Isi cumpara toate noutatile in machiaj aparute pe piata, dar in scurt timp se plictiseste de ele. Este mare mirare daca o femeie din zodia Berbec a terminat vreodata in viata ei vreun ruj.
Taur
E in primul rand feminina. Apreciaza frumosul si luxul, ii plac produsele de calitate si ii place sa arate mereu ca scoasa din cutie. Urmareste probabil cu sfintenie ultimele tendinte in moda si se documenteaza referitor la toate noutatile aparute pe piata. Machiajul trebuie sa fie in primul rand cat mai natural si sa sublinieze trasaturile fetei. Nu ii plac nuantele puternice sau fanteziile in materie de machiaj.
Gameni
Este in primul rand o femeie creativa si acest lucru va reiesi si din machiaj. Apreciaza armonia si in special potrivirea culorilor. Nu prea urmeaza moda, prefera sa iasa in evidenja punandu-si imaginatia la contributie in ceea ce priveste machiajul. Acesta nu trebuie si fie tare, mai degraba angelic. Ii place sa incerce de fiecare data o noua combinatie care sa ii schimbe total fizionomia.
Rac
Este o romantica prin definitie si acest lucru se va reflecta perfect si in machiaj. Nu ii place sa iasa in evident si incearca sa puna accent pe frumusetea subtila, pe feminitate si pe naturalete. Vrea sa fie la moda, dar in felul sau de a intelege moda. Cei din jur remarca intotdeauna felul in care isi asorteaza fardui de ochi la culoarea bluzei si rujul la culoarea bijuteriilor.
Leu
Ii place sa iasa in evidenta! Considera ca machiajul trebuie sa fie cat mai stralucitor. Indiferent daca se poarta in mod deosebit sau nu, va prefera fardurile stralucitoare, cu particule de sclipici si acelasi lucru se poate spune si legat de pudra sau ruj. Este propriul sau stilist, nu accepta sa isi dea nimeni cu parerea. Incearca in permanenta sa fie cu machiajul in pas cu moda.
Fecieara
Subtilitate si eleganta sunt trasaturile de baza ale machiajuiui sau. Nu vrea sa iasa in evidenta, dar vrea sa fie admirata pentru bunul sau gust. Machiajul sau este in primul rand cat mai natural, iar in al doilea rand cat mai asortat. Foloseste cantitati reduse de farduri, nu ii place ca machiajul sau si fie incarcat, ci prefera sa fie cat mai natural.
Balanta
Balantele vor in primul rand sa fie placute de cei din jur. Din acest motiv, vor urma cu strictete trendurile actuale si se vor machia cat mai discret. Chiar si atunci cand machiajul este de seara si deci nu prea discret, ele vor prefera un machiaj care sa nu iasa foarte tare in evidenta si care sa fie cat mai armonios. Prefera nuantele de albastru si verde, iar pentru ruj nuante de rosu.
Scorpion
Machiajul trebuie in primul rand sa indeplineasca scopul suprem: sa seduca. Chiar si atunci cand este vorba despre machiajui de zi folosit la birou, va folosi farduri care ii vor accentua trasaturiie si care o vor face provocatoare, intr-un mod subtil. Pentru rujuri la tonuri de visiniu, maro, rosu si bej inchis, iar pentru farduri va alege bej, auriu, maro, grena.
Sagetator
Fiind semn de foc si machiajul sau trebuie sa denote acest lucru. Indiferent in ce culoare s-ar farda, machiajul sau este in primul rand exploziv, o explozie de culoare. Prietenii nu o vor vedea de doua ori machiata la fel si probabil ca de multe ori va reusi sa ii socheza prin look-ul sau. Machiajul femeii Sagetator iese in evidenta in orice situatie.
Capricorn
In primul rand, vrea sa fie eleganta si in consecinta va utiliza machiajul ca pe un mod de a ascunde imperfectiunile fetei. Este conservatoare si machiajul sau va fi cat mai natural. Prefera in general nuantele inchise de bleumarin, negru si gri pentru fard, iar pentru ruj nuante de bej sau rosu. Vrea cu orice pret sa fie pas cu moda, indiferent de varsta.
Varsator
Originalitatea este cuvantuI care o caracterizeaza pe aceasta femeie, atat in viata, cat si in machiaj. Nu ii place sa urmeze moda, ci si o anticipeze. Prin urmare, ii pui periodic creativitatea in functiune pentru a obtine noi lookuri. Este o persoana care se plictiseste foarte repede si prin urmare isi va cumpara suficient de multe farduri.
Pesti
O romantica visatoare, care are nevoie de iubire si de armonie in jurul ei. E complet rupta de realitatea si prin urmare nu se va chinui sa fie in pas cu moda sau sa se fardeze in conformitate cu gusturile celor din jur. Ii place si se fardeze multicolor, iar rujul va fi intr-o nuanta puternica de rosu sau violet. Ii place sa se simta admirata.
zodiile si gelozia
Astrologii argumenteaza ca intre dragoste si gelozie exista o certa legatura, diferenterile de la un semn zodiacal la altul fund evidente datorita unui comportament diferit, dictat de astrele care il influenfeaza pe nativ.
Berbec
In dragoste este intransingent si foarte gelos. Se plictiseste in general repede si gelozia poate fi un ingredient necesar pentru a-i mentine treaz interesul. In anumite situatii, izbucneste violent sau se comporta ca un adolescent ofensat si capricios.
Taur
Foarte probabil ca este cel mai posesiv semn zodiacal. Desi la prima vedere pare o persoana calma, daca i se pare ca perechea sa abuzeaza de bunatatea lui, furia ii este de temut. Este gelos din fire din cauza neincrederii lui instinctive, si ii suspecteaza pe toti ca vor sa-l "traduca".
Gemeni
In general, acest nativ fuge de persoanele care-i restrang sau conditioneaza libertatea, iar gelozia pe care o suporta il face nervos si antipatic. Uneori sufera in tacere. Pentru ca nu este un caracter foarte pasionat, geloziile sale sunt relativ rare si in nici un caz nu genereaza violente, excese sau furie.
Rac
Nu este gelos din fire dar, daca afla ca are motive, reactioneaza cu calm si orice ar intreprinde cel vinovat, cale de intoarcere nu mai exista. Este dependent emotional si se ataseaza de oameni, locuri sau obiecte. Simtul posesivitatii este foarte dezvoltat. Poate fi si extrem de suspicios.
Leu
Daca ii oferi motive reale de gelozie, devine flegmatic, recalcitrant sau te scoate din inima lui, dispretuindu-te. Este mult mai sigur ca va parasi fiinta care-i da motive de gelozie. Leul are un simt al exclusivrtatii accentuat si sufera mult daca observa ca sursele tale de bucurie pot fi gasite si in afara lui.
Feeioara
Nativul acestei zodii poate fi extrem de gelos. Declanseaza discutii si crize emotionale, alteori se inchide in sine si isi deplange soarta. Este nesigur si com-plexat in interiorul sau si din acest motiv banuieste ca altcineva te poate cuceri prin spontaneitate, farmec sau umor.
Balanta
Nativii zodiei nu sunt nici susceptibili, nici suparaciosi. Prin natura lor, nativii inclina spre compromisuri, spre o abordare rationala a lucrurilor. Daca le oferi motive de gelozie, rar izbucnesc violent. Ei cer explicatii si, daca sunt coerente, se calmeaza.
Scorpion
De obicei, scorpionul nu umbla cu jumatati de masura si nu este capabil sa isi tina in frau impulsurile emotionale. El poate face viata partenerului un calvar. De obicei este gelos in orice, in viata intima, in dragoste, in afaceri sau in prietenie. Gelozia sa este devastatoare.
Sagetator
Rareori arata ca sufera din gelozie. Nu este suspicios si nu are mania persecute, astfel incat manifestarile lui de gelozie nu apar decat in urma unor dovezi clare. Este un fin psiholog si ajunge foarte rar in aceasta situatie. De altfel, in afara unor vorbe dure sau replici acide, va veti lovi doar de dispretul sau pentru ca ati vrut sa-l faceti gelos.
Capricorn
Nativul Capricorn nu iarta lipsa de loialitate si este fara mila cu cel ce-l inseala. Prin temperamentul sau, femeia-Capricorn este geloasa, dar daca se dovedeste ca gelozia este fara motiv stie sa recunoasca asta. Barbatul Capricorn devine depresiv si artagos si iti trebuie multa tandrete pentru a-i convinge de contrariu.
Varsator
Are pretentia de a fi in primul rand tovaras devotat de viata, de aceea intelege mai usor nevoia de libertate. Daca devine brusc gelos, el nu va spune nimic perechii sale, dar va cadea in depresia cea mai sumbra. Poate manifesta gelozie nu numai in dragoste, ci si in prietenie.
Pesti
Latura lor emotionala le poate aduce Pestilor multe necazuri in cuplu. Idealist si imaginativ, nativul Pesti poate deveni victima sigura a geloziei pe care si-o imagineaza. El creeaza scenarii abracadabrante si se complace in suferinta pe care singur si-o provoaca. Poate fi dual, cand intelegator si spasit, cand sumbru si arogant.
Esentele plantelor
AFRODIZIACE
anason verde, scortisoara, ienupar, ghimbir, cuisoare, menta, ceapa, pin, rozmarin, santal, cimbru, cimbrisor, verbina de Indii, ylang-ylang
ANTALGICE
usturoi, musetel, ienupar, muscata, cuisoare, levantica, maghiran, menta, niauli, nucsoara, ceapa, sovarf, rozmarin, sasafras, salvie, terebentina
ANTI ANEMICE
usturoi, musetel, lamaie, cimbrisor
ANTI ARTRITICE
usturoi, lamaie
ANTI BATATURI
usturoi
ANTI CANCEROASE
usturoi, chiparos, tarhon, muscata, cuisoare, isop, salvie, ceapa, tuia
ANTI DIABETICE
eucalipt, ienupar, muscata, ceapa
ANTI DIAREICE
usturoi, musetel, scortisoara, lamaie, ienupar, muscata, ghimbir, cuisoare, levantica, menta, nucsoara, ceapa, portocal-amar, rozmarin, santal, cimbru, salvie, timol
ANTI DIZENTERICE
usturoi, cajeput, lamaie, niauli, cimbru
ANTI EPIDEMICE
toate, in diferite grade
ANTI GRIPALE
usturoi, borneol, musetel, scortisoara, lamaie, chiparos, eucalipt, isop, levantica, menta, niauli, ceapa, pin, rozmarin, salvie, cimbrisor
ANTI GUTA
usturoi, busuioc, cajeput, musetel, lamaie, fenicul, ienupar, pin, rozmarin, sasafras, esenta de terebentina, cimbrisor
ANTI INFECTIOASE
toate, in diferite grade
ANTI LACTATIE
menta, salvie
ANTI LITIAZICE BILIARE
lamaie, frunzisoara, nucsoara, ceapa, pin, rozmarin, esenta de terebentina
ANTI LITIAZICE URINARE
usturoi, lamaie, fenicul, ienupar, muscata, isop, esenta de terebentina
ANTI MIGRENE
lamaie, levatica, roinita
ANTI NEVRALGICE
ca si antialgice
ANTI OFTALMICE
musetel
ANTI PARAZITARE
usturoi, scortisoara, chimion, lamaie, eucalipt, ienupar, muscata, cuisoare, levantica, menta, sovarf, rozmarin, terebentina, cimbrisor, verbina indiana
ANTI PRURIGINOASE
musetel, lamaie, menta, cimbrisor
ANTI RAHITICE
ceapa, pin, salvie
ANTI REUMATICE
usturoi, cajeput, musetel, lamaie, chiparos, tarhon, eucalipt, ienupar, isop, levantica, niauli, ceapa, sovarf, pin, rozmarin, sasafras, salvie, terebentina, cimbrisor
ANTI SCLEROASE
usturoi, lamaie, ceapa
ANTI SCORBUTICE
lamaie, ghimbir, ceapa
ANTI SEPTICE GENERALE
usturoi, busuioc, bergamotier, borneol, cajeput, musetel, scortisoara, lamaie, tarhon, eucalipt, ienupar, muscata, ghimbir, cuisoare, levantica, menta, niauli, ceapa, pin, rozmarin, cimbru, salvie, terebentina, cimbrisor, verbina de Indii, ylang-ylang
ANTI SEPTICE HEPATICE
pin
ANTI SEPTICE INTESTINALE
usturoi, busuioc, bergamotier, cajeput, scortisoara, lamaie, tarhon, ienupar, muscata, ghimbir, cuisoare, levantica, menta, niauli, ceapa, cimbru, cimbrisor
ANTI SEPTICE PULMONARE
usturoi, cajeput, lamaie, eucalipt, ienupar, levantica, niauli, ceapa, sovarf, pin, rozmarin, santal, terebentina, cimbrisor
ANTI SEPTICE URINARE
cajeput, lamaie, eucalipt, ienupar, levantica, niauli, ceapa, pin, santal, salvie, terebentina, cimbrisor
sus
ANTI SPASTICE
usturoi, anason verde, busuioc, bergamotier, cajeput, musetel, scortisoara, chimion, lamaie, chiparos, tarhon, fenicul, ceapa, sovarf, cimbru, rozmarin, salvie, terebentina, cimbrisor, verbina aromata
ANTI SUDORATIE
salvie
ANTI TOXICE
lamaie
ANTI TUSE
isop, rozmarin
ANTI VENINOASE
lamaie, levantica, salvie
APERITIVE
usturoi, musetel, chimion, tarhon, fenicul, ghimbir, sovarf, salvie, cimbrisor
ASTRINGENTE
chiparos, muscata, salvie
BACTERICIDE
usturoi, musetel, lamaie, levantica
ACTERIOSTATICE
usturoi, musetel
BALSAMICE
niauli, pin, terebentina, cimbrisor
CALMANTE
usturoi, anason, busuioc, bergamotier, cajeput, musetel, levantica, maghiran, roinita, salvie, verbina aromata
CARMINATIVE
usturoi, anason verde, chimion, lamaie, coriandru, tarhon, fenicul, ghimbir, cuisoare, maghiran, menta, nucsoara, sovarf, rozmarin, cimbru, sasafras, cimbrisor
CICATRIZANTE
usturoi, cajeput, musetel, eucalipt, ienupar, muscata, ciusoare, isop, levantica, lavanda mare, niauli, ceapa, rozmarin, salvie, cimbru, esenta de terebentina, cimbrisor
COLAGOGENE
musetel, levantica, rozmarin
DEPURATIVE
lamaie, ienupar, salvie
DIURETICE
usturoi, anason verde, chimion, lamaie, chiparos, fenicul, ienupar, levantica, ceapa, rozmarin, sasafras, salvie, terebentina, cimbrisor
EMENAGOGE (care regularizeaza ciclul menstrual)
busuioc, musetel, scortisoara, chimion, tarhon, ienupar, isop, levantica, menta, sovarf, rozmarin, salvie, cimbrisor
EXPECTORANTE
fenicul, maghiran, ceapa, sovarf, cimbru, cimbrisor
FEBRIFUGE
usturoi, musetel, lamaie, eucalipt, ghimbir
FLUIDIZANTE SANGVINE
lamaie
GALACTOGENE (care regularizeaza lactatia)
anason verde, chimion, fenicul, verbina indiana
HEMOSTATICE
scortisoara, lamaie, chiparos, ienupar, muscata, terebentina, terpina
HIPERTENSIVE
isop, rozmarin, salvie, cimbrisor
HIPNOTICE
busuioc, musetel, levantica, maghiran, portocal amar
HIPOTENSIVE
usturoi, lamaie, levantica, maghiran, ylang-ylang
PARAZITICIDE
usturoi, scortisoara, chimion, lamaie, eucalipt, ienupar, muscata, cuisoare, levantica, menta, ovarf, rozmarin, terebentina, cimbrisor, verbina indiana
RACORITOARE
lamaie
sus
REECHILIBRANTE GENERALE SI NERVOASE
busuioc, chiparos, levantia, maghiran, rozmarin
REECHILIBRANTE GLANDULARE
usturoi, ceapa
REMINERALIZANTE
lamaie
REVULSIVE
trebentina
REZOLUTIVE (resorbante)
usturoi, isop, ceapa, rozmarin, cimbru
SEDATIVE
musetel, lamaie, levantica, maghiran, roinita, cimbrisor, verbina aromata
STIMULANTE (favorizand leucocitoza)
musetel, lamaie, cimbrisor
STIMULANTE ALE CORTICOSUPRARENALEI
busuioc, borneol, muscata, pin, rozmarin, cimbru, salvie
STIMULANTE ALE SISTEMULUI NERVOS
busuioc, lamaie, fenicul, ienupar, menta, ceapa, rozmarin, salvie, cimbrisor
STIMULANTE BULBARE
isop
STIMULANTE CARDIACE
usturoi, anason verde, borneol, scortisoara, chimion, lamaie, levantica, rozmarin
STIMULANTE CEREBRALE (intelectuale si ale memoriei)
busioc, cuisoare, nucsoara, ceapa, rzoamrin, cimbru, cimbrisor
STIMULANTE CIRCULATORII
usturoi, scortisoara, chimion, nucsoara, cimbrisor
STIMULANTE DIGESTIVE
usturoi, anason verde, musetel, chimion, tarhon, fenicul, ienupar, verbina indiana
STIMULANTE GASTRICE
bergamotier, sovarf fals
STIMULANTE GENERALE
usturoi, anason verde, musetel, lamaie, coriandru, tarhon, eucalipt, fenicul, ienupar, muscata, cuisoare, levantica, menta, nucsoara, ceapa, rozmarin, sasafras, salvie, cimbrisor
STIMULANTE HEPATICE
lamaie, ceapa
STIMULANTE PANCREATICE
lamaie
STIMULANTE RENALE
ceapa
STIMULANTE RESPIRATORII
usturoi, anason verde, scortisoara
STIMULANTE STOMACALE
usturoi, anason verde, busuioc, scortisoara, chimion, coriandru, tarhon, ienupar, ghimbir, cuisoare, isop, maghiran, menta, roinita, nucsoara, ceapa, sovarf, rozmarin, cimbru, salvie, cimbrisor, verbina aromata
SUDORIFICE
musetel, chiparos, ienupar, levantica, rozmarin, sasafras, cimbrisor
TONICE
la fel ca la stimulante
TONICE ALE SIMPATICULUI
lamaie
TONICE UTERINE
cuisoare
TONICE VENOASE
lamaie, chiparos
VASO CONSTRICTOARE
chiparos
VASO DILATATOARE
usturoi, maghiran
VERMIFUGE
usturoi, bergamotier, cajeput, musetel, scortisoara, chimion, spanac porcesc, lamaie, tarhon, eucalipt, fenicul, cuisoare, isop, levantica, menta, niauli, ceapa, santolina, cimbru, terebentina, cimbrisor
VULNERARE
usturoi, musetel, maghiran
Mama
Mama! Ce cuvant inaltator ! Primul nostru cuvant ! Ce sentiment de dragoste ne invaluie sufletul si un chip sfant ne apare in fata ochilor atunci cand il rostim ! O privire calda si ocrotitoare ne urmareste fiecare pas al vietii , facand-o astfel sigura pentru noi sa sorbim fara grija din pantecul ei fermecat, cu sufletul impacat si cu siguranta ca orice gresala va fi imediat indreptata. Atunci cand ne simtim nesiguri, cand ne este frica si nu avem langa noi ajutor de nadejde, cand ne este foame, cand ne este frig, cand simtim nevoia ca cineva sa ne ingrijeasca ranile sufletesti si trupesti, cand avem nevoie de ocrotire si de iubire, cand suntem singuri si ne este teama, vrem ca langa noi sa se afle mama sa ne ocroteasca si sa ne ofere ceea ce nu mai ea poate in modul cel mai sincer si cel mai curat: dragostea . Orice frunza se afla ocrotita in copacul ei , orice raza doreste sa stie ca soarele o are in grija, cum orice copil isi doreste mama alaturi. Mama este fiinta careia ii suntem datori cu un respect profund, careia ii multumim pentru faptul ca ne-a adus pe lume si ca alaturi de Dumnezeu a contribuit la existenta noastra, daruindu-ne cel mai frumos cadou pe care il putem primi cu inima deschisa: viata. Tot ceea ce avem si tot ceea ce vom avea , viitorul, prezentul si trecutul il datoram mamei, celui mai bun prieten pe care il avem alaturi in clipe grele. Primul zambet, primul pas, primul cuvant, o carte de povesti frumoase, copilaria cu toate tainele ei sunt strans legate de aceeasi persoana care descrisa cu ajutorul cuvintelor pare ireala. Ochii ca niste lumanari sclipitoare, gura ca un trandafir imbobocit, zambetul ca un curcubeu dupa o ploaie calda de vara alcatuiesc figura draguta a mamei. Orice copil, orice fiu vede in mama lui o fiinta mareata, fara de pacat, puternica precum o stanca in marea involburata si totusi, in acelasi timp, o fire blanda, o zana ce a coborat din taramul basmelor pentru a fi alaturi de noi....
miercuri, 14 decembrie 2011
vineri, 14 octombrie 2011
Natalia Beketova - femeia cu 120 de vieti
La prima vedere, Natalia Beketova pare o persoana obisnuita. Are 31 de ani si lucreaza ca vanzatoare intr-un magazin din statiunea Anapa, aflata in regiunea ruseasca Krasnodar, de pe coasta de nord a Marii Negre. Insa clientii magazinului, in parte turisti straini, au constatat ca, indiferent in ce limba i se adreseaza, Natalia ii poate intelege. Ea are un dar cu totul special: cunoaste 120 de limbi straine
Ora de matematica
Natasa s-a nascut in 1979 in Polonia. Tatal sau facea parte din trupele sovietice stationate pe teritoriul polonez, in cadrul Tratatului de la Varsovia. Peste cativa ani, s-a mutat impreuna cu familia inapoi, in Rusia. La scoala nu se facea remarcata prin nimic, din contra, era o eleva mediocra. "Intr-o zi, pe cand eram in clasa a IX-a, ma straduiam sa rezolv un test la matematica. Am incercat sa ma uit in foaia colegei de banca, dar in acea clipa severa mea profesoara a strigat la mine: "Beketova! Te dau afara!". M-am speriat ingrozitor, capul a inceput sa-mi vajaie si inima sa bata intr-un ritm accelerat.
Totul se invartea si imaginea mi s-a intunecat. Am simtit ca zbor catre cer. In jurul meu dansau scantei de smarald si mingi de foc, pe care le atingeam fara sa simt vreo durere. Pluteam si simteam o fericire si o liniste neomeneasca. Nu pot spune cat a durat totul, insa cand m-am trezit, nu stiam unde ma aflu. Oamenii din jurul meu se precipitau si strigau". Asistenta liceului, Lidia Dmitrieva, isi aminteste de spaima cumplita prin care a trecut in acea zi cu Natasa. "Cand si-a revenit din lesin, a inceput sa baiguie neinteligibil, intr-o limba ce nu era rusa si parea de origine germanica. Profesoara de engleza a reusit sa descifreze doar atat: "Nu mai tipati la mine! Ma numesc Ann McDowell"".
Natasa a fost internata de urgenta la spital, dar dupa 24 de ore a fost externata. Starea ei fizica era normala. Fapt uimitor, din ziua lesinului, Natasa nu mai stia o boaba ruseste. Isi uitase complet limba materna. In schimb, in mintea ei rasareau zilnic noi si noi cuvinte din limbi diferite. Familia, inspaimantata de intreaga poveste, a dus-o la diversi medici. Niciunul nu a putut pune vreun diagnostic, caci Natasa parea absolut normala.
La Moscova a fost supusa unor analize si teste detaliate, efectuate de psihologi, antropologi si lingvisti. Toti acesti oameni de stiinta se aflau in fata unei enigme care nu se lasa elucidata. Insa o concluzie se impunea cu certitudine: Natalia Beketova nu era un om bolnav psihic, nu mintea si, cu siguranta, era capabila sa vorbeasca aproximativ 120 de limbi straine. Iar cu atat mai neobisnuit este faptul ca in memoria ei "traiau" limbi vechi, ale unor popoare disparute de mult timp. Istoricii impreuna cu filologii de la Universitatea din Moscova au stabilit ca avea cunostinte bogate de chineza veche, egipteana, babiloniana, etrusca, slava veche si multe alte limbi antice.
Lingvistii de la Universitatea din Moscova, impresionati de numarul fabulos de limbi straine pe care Natasa il vorbea, au cercetat pana si Cartea Recordurilor. Ei au aflat ca omul care cunoaste cele mai multe limbi straine din lume este Ziad Fazah, nascut in Liberia. In Guiness Book, este consemnat ca acesta vorbeste 55 de limbi straine, in afara de limba sa materna. Deci, Natalia Beketova cunoaste de doua ori mai multe!
Discul din Phaistos
In plus, Natasa cunoaste limbi ale unor triburi despre care se stie doar in ce perioada au trait, spre exemplu, limba vorbita de un trib din Polinezia, Ngoba, ce a trait cu 6 secole inainte de Hristos. Pentru a-si demonstra cunostintele, Natasa a fost supusa unui test, de catre un grup de experti in limbi antice. Astfel, i s-a dat un text inscris pe legendarul disc Phaistos, pe care, in doar cateva ore, Natalia Beketova a reusit sa il descifreze.
Discul din Phaistos, una din marile enigme arheologice nedeslusite pana in ziua de azi, a starnit de-a lungul a zeci de ani diverse controverse. Aproape tot ce tine de acest artefact antic este controversat, de la scop si semnificatie, la regiunea in care a fost realizat. Misterioasa tablita din argila a fost descoperita pe insula Creta, din Grecia, printre ruinele palatului minoic din Phaistos, in 1903, de arheologii italieni. La fel de controversata este si varsta precisa a discului. Scrierea nedescifrata incrustata pe obiect sugereaza ca acesta dateaza din jurul anului 1650 i.Hr. Marea dificultate a traducerii celor aproximativ 250 de pictograme, in lipsa altor exemple ale acestui gen de scriere, nu i-a descurajat insa pe cercetatori. Natura unica a textului, in loc sa-i indeparteze, i-a captivat si mai mult. Insa cu toate eforturile, pana in prezent nu s-a putut traduce cu exactitate textul incrustat pe disc. Doar se presupune ca acesta abordeaza si probleme de natura morala.
Dupa doar cateva ore de studiu, Natalia Beketova a realizat ceea ce multi altii inaintea ei nu au reusit, poate in ani. Desi oamenii de stiinta nu au posibilitatea sa confirme traducerea realizata de Natasa, totusi ei nu o pot nici contesta. Un fragment din acest text suna asa: "Nu este demon cel care m-a subjugat... Caci caznele, durerile si tortura cu care mi-am pedepsit dusmanul s-au intors impotriva mea, inrobindu-ma".
Atingerea miraculoasa
Iata ce povesteste un membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia, Mihail Recikin: "Am cunoscut-o in urma cu 10 ani pe Natalia, nu datorita cunostintelor sale in limbi straine, ci pentru abilitatea ei de a pune un diagnostic dintr-o privire. Ajunsesem la Moscova la un centru medical unde un prieten de-al meu era doctor recunoscut. Spre stupoarea mea, el mi-a recomandat sa ma las consultat de asistenta lui care, spunea el, are o capacitate deosebita". Scriitorul a relatat cum Natasa l-a analizat atent pentru cateva clipe, s-a sprijinit de perete, parca adunandu-si fortele, si a inceput sa vorbeasca, ca si cum ar fi citit dintr-o carte. "Ati avut o interventie chirurgicala la ambii ochi din cauza deteriorarii mecanice a corneei. Acum aveti dioptrii de 0,65 la ochiul stang si 0,59 la cel drept". Este bine cunoscut faptul ca o asemenea operatie la ochi nu este vizibila, nu lasa urme, aceasta fiind efectuata cu laserul. Mihail Recikin a confirmat si faptul ca Natasa ii "ghicise" perfect dioptriile ochilor.
Dupa intoarcerea in Rusia, Beketova a reusit sa absolve un colegiu si s-a angajat ca sora medicala la un spital din Moscova. Aici si-a descoperit o alta capacitate uimitoare, pe care probabil o capatase tot in urma socului din adolescenta. Ea vindeca diverse afectiuni, doar atingand pacientii. Drept marturie stau inregistrarile video din timpul sedintelor ei terapeutice. "Cand asisti ca doctor la o asemenea vindecare miraculoasa, ai senzatia ca esti victima unui sarlatan", declara medicii specialisti ai clinicii. Participand la sesiunile terapeutice, ei au constatat uluiti cum Natasa, doar prin puterea mainilor, vindeca bolnavii internati in clinica. In aceste momente, in jurul capului ei aparea un cerc luminos alb, care catre finalul sedintei se transforma intr-unul de culoare violet. Cu toata aparatura moderna a medicinii din ultimii ani, specialistii clinicii nu si-au putut explica in nici un fel fenomenul miraculos. Cert este ca, in timp, si-a pierdut aceasta capacitate, poate pentru ca si-a epuizat resursele.
Sufletul zburator
Natasa are o explicatie proprie a intregii sale experiente: reintruparea. "Constiinta mea este ca o foaie alba de hartie, pe care o mana nevazuta a desenat niste semne necunoscute. Dar intr-o clipa, ca prin minune, mintea mea le-a recunoscut. Cele 120 de limbi care brusc mi-au devenit ca limbi materne provin din cele 120 de vieti traite de mine anterior. Am amintiri fragmentare, din aproape fiecare dintre ele, dar imi este imposibil sa refac totul. Consumul energetic este imens, dupa numai cateva minute de sfortare ma simt complet epuizata". Ea sustine ca sufletul ei a traversat timpul, de la civilizatiile primitive, pana la istoria secolului XX.
"Imi amintesc ca am facut parte dintr-un trib primitiv, purtam haine din piele de animale si locuiam intr-un fel de iurta. Filmul se deruleaza si ma aflu in Japonia... Sunt pe marginea unui lac, imbracata intr-un kimono roz, privind in zare. Apoi ma vad in uniforma armatei napoleoniene, ma numesc Jan Dever. Am si imaginea propriei morti: la varsta de 21 de ani, strapuns de baioneta unui soldat al Imperiului tarist. In ultima viata am murit de tifos la 13 ani, in Germania".
Relatarile Natasei par a fi fragmente dintr-un puzzle ce se dovedeste greu de imbinat. Tatiana Grigorieva, profesor doctor la Institutul de Studii Orientale, a incercat sa rezolve aceasta engima. Dupa opinia ei, intreaga evolutie si transformarea Natasei dintr-o persoana cu o educatie modesta intr-un poliglot erudit, s-a produs odata cu socul emotional din adolescenta. Acest fenomen se poate asocia cu procesul numit anamneza, adica amintirile ideilor pe care sufletul le-a cunoscut intr-o existenta anterioara. Exista o teorie destul de vehiculata in zilele noastre, potrivit careia creierul uman foloseste doar 10% din intreaga sa capacitate. Profesorul Tatiana Grigorieva sustine ca anamneza Natasei a aparut ca urmare a stresului si, practic, a "trezit" restul de 90%.
Enigma metempsihozei
Conceptul de metempsihoza, potrivit caruia sufletul traverseaza un lung sir de vieti, de-a lungul a mai multe secole sau chiar milenii, se regaseste in mai multe religii. Aceasta "roata a vietilor" multiple se intalneste cel mai adesea in budism si hinduism, dar si in literatura ezoterica evreiasca, la egipteni si chiar la unele popoare precrestine. In religia crestina nu exista reincarnare, asa cum sta scris in Biblie, Epistola catre Evrei cap. 9.27-28: "Si, dupa cum oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata, tot asa si Hristos, dupa ce S-a adus jertfa o singura data, ca sa poarte pacatele multora, Se va arata a doua oara, celor care Il asteapta, nu in legatura cu pacatul, ci pentru mantuire".
Marturiile oamenilor cu privire la amintirile din vietile lor anterioare au fascinat oamenii de stiinta. Se pare ca cel mai adesea aceste amintiri apar brusc, aceasta experienta uimitoare fiind intalnita de obicei la copii. Adeptii teoriei explica aceasta prin faptul ca un copil este mai aproape de viata trecuta, iar memoria sa nu a fost inca "rescrisa" cu evenimentele act
ualei existente. Adultii care incep sa-si reaminteasca vieti trecute o fac, cel mai adesea, ca urmare a unei experiente iesite din comun, cum ar fi un soc puternic sau o lovitura la cap.
Profesorul Ian Stevenson, sef al Departamentului de psihiatrie de la Universitatea Virginia, din Charlottesville, este unul dintre cei mai cunoscuti autori care si-a dedicat intreaga cariera studiului reincarnarii. El considera ca notiunea de reincarnare ar putea-o completa pe cea a ereditatii si ar putea sprijini medicina moderna, pentru a intelege aspecte necunoscute ale comportamentului uman. Stevenson considera ca reincarnarea este triumful sufletului asupra mortii trupului, desi niciodata nu a sugerat ca exista un proces fizic prin care personalitatea cuiva ar putea supravietui mortii.
Franturi din memoria Universului
Poate cel mai celebru caz studiat de specialistul american a fost acela al baietelului Sujith, din Sri Lanka. Se spune ca abia invatase sa vorbeasca, cand Sujith le-a povestit parintilor ca in viata anterioara se numise Sammy si era muncitor la caile ferate si traficant de bauturi spirtoase. Dupa o cearta cu sotia sa, Sammy plecase de necaz la carciuma, sa se imbete. Catre miezul noptii, la intoarcerea catre casa, fusese lovit de un camion si omorat. Micul Sujith isi batea la cap periodic parintii sa-l duca la Gorakana, localitatea unde traise Sammy. In plus, baietelul vadea o pasiune nefireasca la varsta lui pentru tigari si arak, bautura spirtoasa specifica zonei.
Parintii nu fusesera niciodata in acea localitate si nu cunosteau pe nimeni care sa semene macar cu descrierea lui Sammy. Totusi, fiind budisti, credeau in reincarnare, astfel ca nu au fost din cale-afara de surprinsi de povestea fiului. Investigatiile ulterioare, dintre care una condusa de profesorul Ian Stevenson, au putut confirma ca cel putin 60% dintre afirmatiile facute de Sujith erau reale. Cand, in cele din urma, baietelul s-a intalnit cu rudele lui Sammy, acestea au ramas uimite de familiaritatea cu care le vorbea, precum si de faptul ca le stia numele de alint.
Pe o perioada de mai bine de 40 de ani, profesorul Ian Stevenson a calatorit in toata lumea, investigand cazurile a peste 2000 de asa-zisi "reincarnati". Intamplator, prin anul 1995, a cunoscut si cazul Natasei. Cercetatorul nu a fost deloc mirat de capacitatile speciale ale tinerei, explicatia lui fiind una relativ simpla. Conform spuselor sale, chiar daca posibilitatea reincarnarii s-ar exclude, totusi Natasa, prin socul suferit, a reusit cumva sa se conecteze la memoria colectiva a Universului. Acest "izvor" adormit, alcatuit din memoria tuturor fiintelor vii, fie ca sunt oameni, animale sau chiar plante, se afla undeva in afara spatiului si timpului. Profesorul Stevenson sustine ca Natalia Beketova a sorbit din picurii acestui izvor nesecat de amintiri colective.
Un final mereu amanat
"Fenomenul Natalia Beketova", asa cum a fost numit de catre specialistii rusi, ramane o enigma. Totusi, Natasa sustine ca dupa experienta din adolescenta, viata i s-a transformat intr-un cosmar. Dintr-un om simplu, a carui existenta de pana atunci nu anunta nimic spectaculos, a devenit, dintr-o data, subiectul unor controverse stiintifice si religioase. Dincolo de concluziile acestor dezbateri, un fapt ramane cert: viata Nataliei nu s-a schimbat in bine. Fiind in centrul atentiei, a fost nevoita sa suporte reactii mai mult sau mai putin prietenoase, priviri iscoditoare sau agresive. Ea admite ca unii cercetatori au ajuns sa o admire si ca experienta ei este in continuare subiectul unui studiu de caz. Altii, pur si simplu, nu o cred, si considera ca intreaga ei poveste este inventata pentru a atrage atentia. "Eu imi amintesc cu siguranta ca am trait in Germania si ca am murit la 13 ani, de febra tifoida. Si acum, cand inchid ochii, pot simti flacarile si ghearele mortii. Este ca si cum as vedea un film de groaza. Doar ca este propriul meu film. Nu stiu exact cati ani am, poate ca am 5 ani, poate ca am 500. Imi doresc ca filmul acesta sa se termine si sa duc o viata normala. Acum nu mai vreau analize si demonstratii. Lucrez ca o simpla vanzatoare si asta ma ajuta. Mi se mai intampla uneori ca oamenii sa intre in magazin nu pentru cumparaturi, ci doar pentru a se holba la mine. Traiesc cu credinta in Dumnezeu si-mi port crucea, cu nadejdea ca toate aceste cazne care, poate, mi-au fost date, se vor sfarsi".
Ora de matematica
Natasa s-a nascut in 1979 in Polonia. Tatal sau facea parte din trupele sovietice stationate pe teritoriul polonez, in cadrul Tratatului de la Varsovia. Peste cativa ani, s-a mutat impreuna cu familia inapoi, in Rusia. La scoala nu se facea remarcata prin nimic, din contra, era o eleva mediocra. "Intr-o zi, pe cand eram in clasa a IX-a, ma straduiam sa rezolv un test la matematica. Am incercat sa ma uit in foaia colegei de banca, dar in acea clipa severa mea profesoara a strigat la mine: "Beketova! Te dau afara!". M-am speriat ingrozitor, capul a inceput sa-mi vajaie si inima sa bata intr-un ritm accelerat.
Natasa a fost internata de urgenta la spital, dar dupa 24 de ore a fost externata. Starea ei fizica era normala. Fapt uimitor, din ziua lesinului, Natasa nu mai stia o boaba ruseste. Isi uitase complet limba materna. In schimb, in mintea ei rasareau zilnic noi si noi cuvinte din limbi diferite. Familia, inspaimantata de intreaga poveste, a dus-o la diversi medici. Niciunul nu a putut pune vreun diagnostic, caci Natasa parea absolut normala.
La Moscova a fost supusa unor analize si teste detaliate, efectuate de psihologi, antropologi si lingvisti. Toti acesti oameni de stiinta se aflau in fata unei enigme care nu se lasa elucidata. Insa o concluzie se impunea cu certitudine: Natalia Beketova nu era un om bolnav psihic, nu mintea si, cu siguranta, era capabila sa vorbeasca aproximativ 120 de limbi straine. Iar cu atat mai neobisnuit este faptul ca in memoria ei "traiau" limbi vechi, ale unor popoare disparute de mult timp. Istoricii impreuna cu filologii de la Universitatea din Moscova au stabilit ca avea cunostinte bogate de chineza veche, egipteana, babiloniana, etrusca, slava veche si multe alte limbi antice.
Lingvistii de la Universitatea din Moscova, impresionati de numarul fabulos de limbi straine pe care Natasa il vorbea, au cercetat pana si Cartea Recordurilor. Ei au aflat ca omul care cunoaste cele mai multe limbi straine din lume este Ziad Fazah, nascut in Liberia. In Guiness Book, este consemnat ca acesta vorbeste 55 de limbi straine, in afara de limba sa materna. Deci, Natalia Beketova cunoaste de doua ori mai multe!
Discul din Phaistos
In plus, Natasa cunoaste limbi ale unor triburi despre care se stie doar in ce perioada au trait, spre exemplu, limba vorbita de un trib din Polinezia, Ngoba, ce a trait cu 6 secole inainte de Hristos. Pentru a-si demonstra cunostintele, Natasa a fost supusa unui test, de catre un grup de experti in limbi antice. Astfel, i s-a dat un text inscris pe legendarul disc Phaistos, pe care, in doar cateva ore, Natalia Beketova a reusit sa il descifreze.
Discul din Phaistos, una din marile enigme arheologice nedeslusite pana in ziua de azi, a starnit de-a lungul a zeci de ani diverse controverse. Aproape tot ce tine de acest artefact antic este controversat, de la scop si semnificatie, la regiunea in care a fost realizat. Misterioasa tablita din argila a fost descoperita pe insula Creta, din Grecia, printre ruinele palatului minoic din Phaistos, in 1903, de arheologii italieni. La fel de controversata este si varsta precisa a discului. Scrierea nedescifrata incrustata pe obiect sugereaza ca acesta dateaza din jurul anului 1650 i.Hr. Marea dificultate a traducerii celor aproximativ 250 de pictograme, in lipsa altor exemple ale acestui gen de scriere, nu i-a descurajat insa pe cercetatori. Natura unica a textului, in loc sa-i indeparteze, i-a captivat si mai mult. Insa cu toate eforturile, pana in prezent nu s-a putut traduce cu exactitate textul incrustat pe disc. Doar se presupune ca acesta abordeaza si probleme de natura morala.
Dupa doar cateva ore de studiu, Natalia Beketova a realizat ceea ce multi altii inaintea ei nu au reusit, poate in ani. Desi oamenii de stiinta nu au posibilitatea sa confirme traducerea realizata de Natasa, totusi ei nu o pot nici contesta. Un fragment din acest text suna asa: "Nu este demon cel care m-a subjugat... Caci caznele, durerile si tortura cu care mi-am pedepsit dusmanul s-au intors impotriva mea, inrobindu-ma".
Atingerea miraculoasa
Iata ce povesteste un membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia, Mihail Recikin: "Am cunoscut-o in urma cu 10 ani pe Natalia, nu datorita cunostintelor sale in limbi straine, ci pentru abilitatea ei de a pune un diagnostic dintr-o privire. Ajunsesem la Moscova la un centru medical unde un prieten de-al meu era doctor recunoscut. Spre stupoarea mea, el mi-a recomandat sa ma las consultat de asistenta lui care, spunea el, are o capacitate deosebita". Scriitorul a relatat cum Natasa l-a analizat atent pentru cateva clipe, s-a sprijinit de perete, parca adunandu-si fortele, si a inceput sa vorbeasca, ca si cum ar fi citit dintr-o carte. "Ati avut o interventie chirurgicala la ambii ochi din cauza deteriorarii mecanice a corneei. Acum aveti dioptrii de 0,65 la ochiul stang si 0,59 la cel drept". Este bine cunoscut faptul ca o asemenea operatie la ochi nu este vizibila, nu lasa urme, aceasta fiind efectuata cu laserul. Mihail Recikin a confirmat si faptul ca Natasa ii "ghicise" perfect dioptriile ochilor.
Dupa intoarcerea in Rusia, Beketova a reusit sa absolve un colegiu si s-a angajat ca sora medicala la un spital din Moscova. Aici si-a descoperit o alta capacitate uimitoare, pe care probabil o capatase tot in urma socului din adolescenta. Ea vindeca diverse afectiuni, doar atingand pacientii. Drept marturie stau inregistrarile video din timpul sedintelor ei terapeutice. "Cand asisti ca doctor la o asemenea vindecare miraculoasa, ai senzatia ca esti victima unui sarlatan", declara medicii specialisti ai clinicii. Participand la sesiunile terapeutice, ei au constatat uluiti cum Natasa, doar prin puterea mainilor, vindeca bolnavii internati in clinica. In aceste momente, in jurul capului ei aparea un cerc luminos alb, care catre finalul sedintei se transforma intr-unul de culoare violet. Cu toata aparatura moderna a medicinii din ultimii ani, specialistii clinicii nu si-au putut explica in nici un fel fenomenul miraculos. Cert este ca, in timp, si-a pierdut aceasta capacitate, poate pentru ca si-a epuizat resursele.
Sufletul zburator
Natasa are o explicatie proprie a intregii sale experiente: reintruparea. "Constiinta mea este ca o foaie alba de hartie, pe care o mana nevazuta a desenat niste semne necunoscute. Dar intr-o clipa, ca prin minune, mintea mea le-a recunoscut. Cele 120 de limbi care brusc mi-au devenit ca limbi materne provin din cele 120 de vieti traite de mine anterior. Am amintiri fragmentare, din aproape fiecare dintre ele, dar imi este imposibil sa refac totul. Consumul energetic este imens, dupa numai cateva minute de sfortare ma simt complet epuizata". Ea sustine ca sufletul ei a traversat timpul, de la civilizatiile primitive, pana la istoria secolului XX.
"Imi amintesc ca am facut parte dintr-un trib primitiv, purtam haine din piele de animale si locuiam intr-un fel de iurta. Filmul se deruleaza si ma aflu in Japonia... Sunt pe marginea unui lac, imbracata intr-un kimono roz, privind in zare. Apoi ma vad in uniforma armatei napoleoniene, ma numesc Jan Dever. Am si imaginea propriei morti: la varsta de 21 de ani, strapuns de baioneta unui soldat al Imperiului tarist. In ultima viata am murit de tifos la 13 ani, in Germania".
Relatarile Natasei par a fi fragmente dintr-un puzzle ce se dovedeste greu de imbinat. Tatiana Grigorieva, profesor doctor la Institutul de Studii Orientale, a incercat sa rezolve aceasta engima. Dupa opinia ei, intreaga evolutie si transformarea Natasei dintr-o persoana cu o educatie modesta intr-un poliglot erudit, s-a produs odata cu socul emotional din adolescenta. Acest fenomen se poate asocia cu procesul numit anamneza, adica amintirile ideilor pe care sufletul le-a cunoscut intr-o existenta anterioara. Exista o teorie destul de vehiculata in zilele noastre, potrivit careia creierul uman foloseste doar 10% din intreaga sa capacitate. Profesorul Tatiana Grigorieva sustine ca anamneza Natasei a aparut ca urmare a stresului si, practic, a "trezit" restul de 90%.
Enigma metempsihozei
Conceptul de metempsihoza, potrivit caruia sufletul traverseaza un lung sir de vieti, de-a lungul a mai multe secole sau chiar milenii, se regaseste in mai multe religii. Aceasta "roata a vietilor" multiple se intalneste cel mai adesea in budism si hinduism, dar si in literatura ezoterica evreiasca, la egipteni si chiar la unele popoare precrestine. In religia crestina nu exista reincarnare, asa cum sta scris in Biblie, Epistola catre Evrei cap. 9.27-28: "Si, dupa cum oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata, tot asa si Hristos, dupa ce S-a adus jertfa o singura data, ca sa poarte pacatele multora, Se va arata a doua oara, celor care Il asteapta, nu in legatura cu pacatul, ci pentru mantuire".
Profesorul Ian Stevenson, sef al Departamentului de psihiatrie de la Universitatea Virginia, din Charlottesville, este unul dintre cei mai cunoscuti autori care si-a dedicat intreaga cariera studiului reincarnarii. El considera ca notiunea de reincarnare ar putea-o completa pe cea a ereditatii si ar putea sprijini medicina moderna, pentru a intelege aspecte necunoscute ale comportamentului uman. Stevenson considera ca reincarnarea este triumful sufletului asupra mortii trupului, desi niciodata nu a sugerat ca exista un proces fizic prin care personalitatea cuiva ar putea supravietui mortii.
Franturi din memoria Universului
Poate cel mai celebru caz studiat de specialistul american a fost acela al baietelului Sujith, din Sri Lanka. Se spune ca abia invatase sa vorbeasca, cand Sujith le-a povestit parintilor ca in viata anterioara se numise Sammy si era muncitor la caile ferate si traficant de bauturi spirtoase. Dupa o cearta cu sotia sa, Sammy plecase de necaz la carciuma, sa se imbete. Catre miezul noptii, la intoarcerea catre casa, fusese lovit de un camion si omorat. Micul Sujith isi batea la cap periodic parintii sa-l duca la Gorakana, localitatea unde traise Sammy. In plus, baietelul vadea o pasiune nefireasca la varsta lui pentru tigari si arak, bautura spirtoasa specifica zonei.
Parintii nu fusesera niciodata in acea localitate si nu cunosteau pe nimeni care sa semene macar cu descrierea lui Sammy. Totusi, fiind budisti, credeau in reincarnare, astfel ca nu au fost din cale-afara de surprinsi de povestea fiului. Investigatiile ulterioare, dintre care una condusa de profesorul Ian Stevenson, au putut confirma ca cel putin 60% dintre afirmatiile facute de Sujith erau reale. Cand, in cele din urma, baietelul s-a intalnit cu rudele lui Sammy, acestea au ramas uimite de familiaritatea cu care le vorbea, precum si de faptul ca le stia numele de alint.
Pe o perioada de mai bine de 40 de ani, profesorul Ian Stevenson a calatorit in toata lumea, investigand cazurile a peste 2000 de asa-zisi "reincarnati". Intamplator, prin anul 1995, a cunoscut si cazul Natasei. Cercetatorul nu a fost deloc mirat de capacitatile speciale ale tinerei, explicatia lui fiind una relativ simpla. Conform spuselor sale, chiar daca posibilitatea reincarnarii s-ar exclude, totusi Natasa, prin socul suferit, a reusit cumva sa se conecteze la memoria colectiva a Universului. Acest "izvor" adormit, alcatuit din memoria tuturor fiintelor vii, fie ca sunt oameni, animale sau chiar plante, se afla undeva in afara spatiului si timpului. Profesorul Stevenson sustine ca Natalia Beketova a sorbit din picurii acestui izvor nesecat de amintiri colective.
Un final mereu amanat
"Fenomenul Natalia Beketova", asa cum a fost numit de catre specialistii rusi, ramane o enigma. Totusi, Natasa sustine ca dupa experienta din adolescenta, viata i s-a transformat intr-un cosmar. Dintr-un om simplu, a carui existenta de pana atunci nu anunta nimic spectaculos, a devenit, dintr-o data, subiectul unor controverse stiintifice si religioase. Dincolo de concluziile acestor dezbateri, un fapt ramane cert: viata Nataliei nu s-a schimbat in bine. Fiind in centrul atentiei, a fost nevoita sa suporte reactii mai mult sau mai putin prietenoase, priviri iscoditoare sau agresive. Ea admite ca unii cercetatori au ajuns sa o admire si ca experienta ei este in continuare subiectul unui studiu de caz. Altii, pur si simplu, nu o cred, si considera ca intreaga ei poveste este inventata pentru a atrage atentia. "Eu imi amintesc cu siguranta ca am trait in Germania si ca am murit la 13 ani, de febra tifoida. Si acum, cand inchid ochii, pot simti flacarile si ghearele mortii. Este ca si cum as vedea un film de groaza. Doar ca este propriul meu film. Nu stiu exact cati ani am, poate ca am 5 ani, poate ca am 500. Imi doresc ca filmul acesta sa se termine si sa duc o viata normala. Acum nu mai vreau analize si demonstratii. Lucrez ca o simpla vanzatoare si asta ma ajuta. Mi se mai intampla uneori ca oamenii sa intre in magazin nu pentru cumparaturi, ci doar pentru a se holba la mine. Traiesc cu credinta in Dumnezeu si-mi port crucea, cu nadejdea ca toate aceste cazne care, poate, mi-au fost date, se vor sfarsi".
PIETRELE VII
Pietrele traiesc, respira, au batai regulate de inima, "germineaza", cresc si imbatranesc, se misca! Fac tot ceea ce este specific organismelor vii, numai ca intr-un ritm extrem de lent. Dar ultima noutate legata de ele e de-a dreptul uluitoare: pietrele se si inmultesc. Atentie, deci, cum va purtati de acum inainte, cand va iese in drum o piatra
Batai de inima, respiratii si pasi
Cei care au evidentiat faptul ca pietrele se comporta ca niste organisme vii au fost geologii francezi Arnold Rheshar si Pierre Escollet. Dupa studierea mai multor tipuri de roci, colectionate din diverse parti ale lumii, au ajuns la aceasta uimitoare constatare: anume, ca pietrele sunt vii! Foarte multi colegi geologi nu au fost de acord cu studiile lor, considerandu-le empirice. Dar Rheshar si Escollet nu s-au abatut de la convingerea lor. Pietrele au o structura schimbatoare de-a lungul timpului, ceea ce este rezultatul unei "uzuri" interne, de natura energetica, si care nu este legata
de calitatea solului si eroziunea apelor. Cei doi geologi francezi considera ca pietrele obisnuite respira o data la trei zile, iar altele, in functie de natura lor, au nevoie de pana la doua saptamani ca sa respire o data. "Respiratia" a fost corelata cu schimbarea nuantei de culoare a pietrelor, indicand acelasi tip de "activitate", anume oxigenarea. "Bataile de inima" care se produc o data la trei zile, conform celor doi geologi, sunt puse in evidenta de reteaua de vinisoare, uneori aproape invizibile, din cauza ca sunt de aceeasi culoare cu structura pietrei. Aceste vinisoare se "invioreaza" o data la trei zile, ca si cand ar fi pompata prin ele un tip de substanta energetica necunoscuta inca. In plus, faptul ca pietrele se misca, isi fac loc pentru a ajunge intr-un habitat care le prieste a fost demonstrat de cei doi francezi cu imagini care au evidentiat ca, fara nici un fel de interventie externa, o piatra s-a mutat cu 2,5 centimetri, in doua saptamani. "Intregul proces prin care pietrele isi fac drum spre suprafata pamantului demonstreaza ca acestea au un ciclu de viata bine definit", este de parere Pierre Escollet. "Pietrele nu stau in interiorul pamantului, in intuneric, mai mult decat este necesar pentru "germinare". Odata iesite la lumina, isi cauta habitatul in care sa traiasca si sa respire aer curat".
Cum sa cresti o piatra
Filosofiile si religiile din antichitate admiteau ca pietrele au o energie anume, care interfereaza cu energia umana. Samanii le foloseau ca pietre de descantec, divinatorii, pentru proprietatile lor terapeutice si pentru a insoti sufletele in calatoria spre celalalt taram.
Calugarii budisti se trezeau la patru dimineata, ora cand plamanii functioneaza optim. Exercitiile de respiratie se faceau intotdeauna in mijlocul naturii, langa formatiuni stancoase, iar margelele din diverse tipuri de pietre erau nelipsite, prinse in siraguri care se infasurau pe incheieturile mainilor sau se purtau la gat. Pietrele de ametist ajutau la calmarea respiratiei, facand-o mai profunda. Agatele ajutau la integrarea ritmului uman in cel al naturii, iar fluoritele reparau orice dezordine energetica. Cristalele de stanca erau indispensabile pentru perceperea corecta a ritmurilor naturii si pentru a ajuta organismul uman sa rezoneze cu acestea. In artele martiale de origine asiatica se recomanda adesea, pentru protectie energetica, cresterea unei pietre. Acest lucru presupune ca omul sa gaseasca o piatra de dimensiuni rezonabile cu care sa rezoneze, si care sa poata fi tinuta in buzunar. De cand o culege de pe jos, pentru ca piatra in cauza ii "spune" ceva, pana o determina sa-i asigure protectie, trebuie sa-i vorbeasca, s-o mangaie usor in palma, sa stabileasca un contact subtil. Apoi, este suficient sa-i spuna in gand sa ridice un zid intre el si o persoana care are ganduri negative la adresa lui, si pietricica se "multiplica" si se transforma in scut impotriva energiilor negative. Luptatorii de arte martiale sunt capabili si de alte performante la nivel spiritual, legat de aceste "pietre de suflet", dar totul pleaca de la convingerea ca pietrele sunt vii!
"Pietrele de conjuratie" ale lui Paracelsus
Nu sunt simple povesti! Vestitul medic alchimist Paracelsus sustinea in secolul XV ca bilele de cristal, pe care le numea "pietre de conjuratie", ajuta la observarea corecta a tot ce te inconjoara si te face sa intelegi natura oricarui fenomen. El este cel care a revolutionat stiinta medicala a vremii sale, indemnand la extragerea medicamentelor pe cale alchimica, considerand bolile ca rezultat al unor factori externi, si nu doar o disfunctie umorala, cum era la moda. Paracelsus a scris si un tratat despre cum sa invoci cristalele ca sa se poata vedea in ele acel univers de cunostinte, "cum numai in batranele pietre gasesti"! "Pietrele stiu totul, de cand s-a format Pamantul si cerurile", scria Paracelsus. "Nu exista secret care sa le fi ramas necunoscut. In ele se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului, iar memoria lor e nesfarsita". Numai ca ele nu-si deschid inepuizabila sursa de cunoastere decat persoanelor curate la suflet, care le "simt"!
Inima vie a trovantilor
Trovantii chiar au fost denumiti de oamenii din popor "pietre vii", datorita unor proprietati vizibile, care aproape ii situeaza intr-un alt "regn". Conform geologilor "clasici", trovantii sunt niste conglomerate, formate in terenurile nisipoase si in cele ce prezinta stratificatii de gresie bogate in carbonat de calciu. Acestia "cresc" prin depunere constanta cam 4-5 centimetri in 1.200 de ani. Cu formele lor ciudate, nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice, putand cantari de la cateva grame, la cateva tone, nu au putut fi niciodata explicate indeajuns de geologi. Cuvantul "concretiune" vine din latina, combinand "con" (impreuna) si "crescere" (crestere). Aceasta inseamna, in viziunea geologilor, adaugare sedimentara, strat dupa strat, si nu presupune un fenomen de natura vitala. Insa geologii admit ca exista un "sambure" de materie organica de la care porneste cresterea sedimentara, imbracandu-l si adesea copiindu-i forma. Este de notorietate faptul ca aceste concretiuni grezoase contin o bogatie de informatii despre organismele vii continute in miez. Aceasta predilectie pentru a "imita" organismele vii este considerata o "curiozitate geologica". Multa vreme, "pietrele vii" au fost considerate fosile de plante sau de animale si sunt foarte cautate de paleontologi pentru colectiile de fosile continute in miezul lor.
Stane de piatra
Concretiuni grezoase sunt intalnite pe toate continentele. In Egipt, Formatiunea Qasr El Sagha din Oaza Faiyum prezinta cei mai mari trovanti din lume, cu inaltimi de pana la 9 metri, cu o vechime de 45 de milioane de ani. Aici a fost gasit cel mai mare depozit de fosile, dintre care sarpele Gigantophis, datand din Eocen, masoara 9 metri in lungime! Faiyum era locul preferat de faraoni pentru vanatoare, unde vitejia si tehnicile de lupta le erau puse la incercare de tot felul de animale ce multa vreme au fost considerate "laudarosenii regesti". Insa trovantii de la Qasr El Sagha au demonstrat ca aceste animale chiar au existat! Vreme de peste 150 de ani, paleontologi din toata lumea au strans un material tulburator: Paleomastodontul - cel mai vechi elefant cunoscut, balena gigantica Zeuglodon Osiris (de pe vremea Marii Tethys), testoasele uriase Testudo Ammon, Podocnemis si Stereogenys, fosile de pasari preistorice etc. Este foarte posibil ca specii ce derivau dintr-o fauna colosala sa fi existat pe vremea marilor faraoni. Trovanti se gasesc si in Mexic, Argentina, Peru, Australia, China, Rusia, Kazahstan. In SUA, cei mai renumiti sunt cei din Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana. In Europa, sunt gasiti in Spania, Franta, Anglia, Cehia si Romania. Unele dintre cele mai neobisnuite "comori" cimentate in miezurile unor concretiuni grezoase au fost gasite pe coastele engleze. Acestea contineau bombe, grenade si alte munitii din al Doilea Razboi Mondial! Deci, "imitarea" pietrei nu se margineste la organismele vii. Se pare ca orice forma poate "inspira" nisipul bogat in carbonat de calciu! Nimeni nu a ajuns la miezul trovantilor uriasi, de trei metri in diametru, din Rezervatia naturala Theodore Roosevelt, North Dakota. Dar se poate presupune ca acestia ascund animale preistorice pietrificate. Si iata cum transformarea in stane de piatra nu mai este doar o actiune de basm.
"Capitanul uriasilor" din Noua Zeelanda
Pe coasta Otago a Noii Zeelande se gaseste o formatiune de trovanti asemanatoare unor uriase carapace de broaste testoase, care ajung pana la trei metri in diametru, fiind protejate intr-o rezervatie stiintifica. Legendele populatiei indigene maori vorbesc de timpuri legendare, cand pe tarmuri au esuat uriasi, in canoele lor gigantice, Arai-te-uru. Un promontoriu din apropierea "testoaselor", Moeraki Boulders, ar fi insusi capitanul uriasilor, care si-a aflat nemurirea in vesnicia "pietrelor vii". Mai "prozaici", geologii sustin ca formatiunile neo-zeelandeze sunt concretiuni de tip septarian, adica formate din suprafete ce prezinta crapaturi, linii frante! Procesul de formare a acestora ramane un mister din punct de vedere geologic. Se presupune ca s-au format in jurul unor solutii apoase, curgatoare. Marginile crapaturilor contin siderite si pirite, dand un aspect de vinisoare stralucitoare, colorate de regula in rosu si galben auriu. Aceste "vene" dau si mai mult impresia unor organisme vii, bine "irigate" energetic. Triburile maori le divinizeaza si spun ca "pietrele uriasilor" se transforma, in timp, in fapturile vii care au fost odata, si pleaca, ramanand pe tarmuri doar ceea ce a fost mancarea uriasilor (dovleci, alune, oase de pesti giganti, carapacele broastelor testoase etc). De cand exista rezervatia stiintifica, nu s-a observat o asemenea "migratie", dar fotografii din trecut arata ca erau mult mai multe "pietre vii". Cine ar fi putut muta uriasele stane, cantarind cateva tone? Ar fi fost necesara o munca imensa, care n-ar fi scapat neobservata de catre maori.
Jurassic Park in Wessex
Cele mai renumite formatiuni de tip septarian, desi mult mai mici decat cele din Noua Zeelanda, se numesc "Kimmeridge Clay" si se gasesc pe coasta engleza Wessex. Acolo se regaseste un adevarat "parc" de fosile marine, testoase, crocodili, sauropozi, plesiosauri, ihtiozauri si numeroase specii nevertebrate, pietrificate in concretiuni de tip septarian. Peste tot unde se gasesc aceste formatiuni misterioase, oamenii le-au atribuit tot felul de puteri magice. De cele mai multe ori, sunt socotite calauze spre eternitate, cele mici fiind asezate la capataiele mortilor. Acest obicei se gaseste si la romani, in special in Ardeal, "pietre vii" fiind descoperite
chiar si in mormintele din neolitic. Peste tot in lume, trovantii si alte tipuri de formatiuni grezoase sunt incluse pe lista obiectivelor turistice si sunt protejate in rezervatii stiintifice. Peste tot, numai in Romania, nu!
"Pruncii" trovantilor din Costesti
In Romania, trovantii pot fi vazuti in judetul Valcea, pe Dealul Feleacului, langa Cluj, in Muntii Buzaului, langa Sibiu, in Casolt si in Hunedoara. Si lista nu se incheie aici, dar in lipsa unor cercetari in domeniu, numai accidental pot fi semnalati. In Valcea, exista totusi un Muzeu al Trovantilor in aer liber, in comuna Costesti, de unde cei interesati se pot aproviziona in voie. Misticul artist Constantin Brancusi, nascut la Hobita, la mica distanta de Costesti, s-a inspirat din formele stilizate ale trovantilor in opera sa (Muza Dormind, Pasarea Maiastra, Coloana Infinitului, Sarutul). Dar nu numai el! Poetul Ion Gheorghe si regretatul arheolog Dinu V. Rosetti considerau ca o parte din concretiunile grezoase sunt, de fapt, artefacte lucrate de om in pasta litica, inspirate dupa cele ce "cresc" in natura. Tot de la acestea, omul, incepand cu cel primitiv, si-ar fi creat o intreaga mitologie, un fond inepuizabil de basme cu Feti Frumosi, Ilene Cosanzene, zmei, balauri, mume ale padurilor. Localnicii ii numesc "balatruci", un cuvant stravechi al arienilor, care s-ar traduce prin "rasucirile lui Baal", candva un zeu solar. Poetul Ion Gheorghe a luptat cu "morile de vant" ca aceste minuni de "pietre vii" sa fie incluse in patrimoniul national.
Cu trovantii din Costesti, chiar pare a se intampla o minune. Acestia prezinta niste particularitati foarte interesante: cei foarte mici sunt sfaramiciosi si au niste excrescente ce sugereaza radacini! In urma ploilor, suprafata celor mari se "basica" si apoi "puiaza". Adica, se formeaza niste pui de trovanti care imita perfect "parintii" pe care cresc. Impresia generala este ca "pietrele vii" se inmultesc, continand in structura lor ceva asemanator semintelor. Fenomenul nu este explicabil, daca trovantii continua sa fie considerati "simple" pietre. O noua ipoteza nu a intarziat: trovantii ar putea fi o misterioasa forma de trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Iar ipoteza ca s-ar fi format in Miocenul Superior nu explica deloc de ce pe trupul batranelor pietroaie apar "prunci". Daca acestia sunt desprinsi si sectionati, se observa inele colorate specifice trunchiurilor de copaci.
"Afinele" de pe Luna si Marte
Concretiuni grezoase au fost observate si in solurile lunar si martian. Pe Marte, ele au fost fotografiate "in situ", de robotul martian Opportunity, in zona Meridiani Planum. Numite "Afinele", datorita formei si culorii, nu se stie ce anume contin in miez si ce anume a determinat "cresterea prin imitare". "Doar forma nu ne permite sa facem supozitii", a declarat dr. Hap McSween, de la Universitatea din Tennessee, care face parte din echipa de oameni de stiinta care analizeaza informatiile trimise de Opportunity.
Sferule de 100 micrometri, pana la 250 de micrometri au fost colectate si de pe Luna, in cadrul Misiunii Apollo 12, din Bazinul Procellarum, si in cadrul Misiunii Apollo 14, in Marea Imbrium. Si aceste "afine" erau dispuse ca in "tufele" terestre, dar unii oameni de stiinta considera ca sunt improscate in urma unei eruptii vulcanice sau a impactului cu un meteorit. Ceea ce nu explica de ce sunt atat de putine, daca procesul de formare a fost de o asemenea anvergura! Insa Steve Squyres, cercetator care analizeaza probele colectate de robotii martieni, considera ca atat "afinele" de pe Marte, cat si cele de pe Luna, sunt concretiuni formate din minerale sapate de apa in rocile martiene si lunare. "Ciudat de adevarat!", spunea el intr-o conferinta de presa. "Dar sferulele au fost gasite si adanc ingropate in solul martian. Ele au "crescut" in locurile respective din ceva sedimentar." Acel "ceva" a existat si in Navajo, Utah. "Afinele" Moqui Marbles de aici au aceeasi compozitie ca si cele de pe Marte. Ceea ce demonstreaza inca o data ca Paracelsus avea dreptate cand spunea ca "in pietre se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului". Iar "pietrele vii", care cresc in jurul organismelor vii, copiindu-le forma, poate ca ajung intr-un tarziu sa "sara" dintr-un regn in altul si sa repopuleze Pamantul si alte planete, cu formele dintru inceputuri, pastrate ca niste tipare inestimabile, in inima trovantilor.
(Forma "pietrelor vii" a inspirat si designerii de accesorii pentru locuinte. Frantuzoaica Stephanie Marin este recunoscuta la nivel international pentru "trovantii" ei de casa si gradina, confectionati din fibre polisiliconice hipoalergenice. Pernele si sofalele ei "cresc" in jurul unui miez de spuma Bultex. Specialistii le recomanda pentru incredibilul efect reconfortant.)
Batai de inima, respiratii si pasi
Cei care au evidentiat faptul ca pietrele se comporta ca niste organisme vii au fost geologii francezi Arnold Rheshar si Pierre Escollet. Dupa studierea mai multor tipuri de roci, colectionate din diverse parti ale lumii, au ajuns la aceasta uimitoare constatare: anume, ca pietrele sunt vii! Foarte multi colegi geologi nu au fost de acord cu studiile lor, considerandu-le empirice. Dar Rheshar si Escollet nu s-au abatut de la convingerea lor. Pietrele au o structura schimbatoare de-a lungul timpului, ceea ce este rezultatul unei "uzuri" interne, de natura energetica, si care nu este legata
de calitatea solului si eroziunea apelor. Cei doi geologi francezi considera ca pietrele obisnuite respira o data la trei zile, iar altele, in functie de natura lor, au nevoie de pana la doua saptamani ca sa respire o data. "Respiratia" a fost corelata cu schimbarea nuantei de culoare a pietrelor, indicand acelasi tip de "activitate", anume oxigenarea. "Bataile de inima" care se produc o data la trei zile, conform celor doi geologi, sunt puse in evidenta de reteaua de vinisoare, uneori aproape invizibile, din cauza ca sunt de aceeasi culoare cu structura pietrei. Aceste vinisoare se "invioreaza" o data la trei zile, ca si cand ar fi pompata prin ele un tip de substanta energetica necunoscuta inca. In plus, faptul ca pietrele se misca, isi fac loc pentru a ajunge intr-un habitat care le prieste a fost demonstrat de cei doi francezi cu imagini care au evidentiat ca, fara nici un fel de interventie externa, o piatra s-a mutat cu 2,5 centimetri, in doua saptamani. "Intregul proces prin care pietrele isi fac drum spre suprafata pamantului demonstreaza ca acestea au un ciclu de viata bine definit", este de parere Pierre Escollet. "Pietrele nu stau in interiorul pamantului, in intuneric, mai mult decat este necesar pentru "germinare". Odata iesite la lumina, isi cauta habitatul in care sa traiasca si sa respire aer curat".
Cum sa cresti o piatra
Filosofiile si religiile din antichitate admiteau ca pietrele au o energie anume, care interfereaza cu energia umana. Samanii le foloseau ca pietre de descantec, divinatorii, pentru proprietatile lor terapeutice si pentru a insoti sufletele in calatoria spre celalalt taram.
Calugarii budisti se trezeau la patru dimineata, ora cand plamanii functioneaza optim. Exercitiile de respiratie se faceau intotdeauna in mijlocul naturii, langa formatiuni stancoase, iar margelele din diverse tipuri de pietre erau nelipsite, prinse in siraguri care se infasurau pe incheieturile mainilor sau se purtau la gat. Pietrele de ametist ajutau la calmarea respiratiei, facand-o mai profunda. Agatele ajutau la integrarea ritmului uman in cel al naturii, iar fluoritele reparau orice dezordine energetica. Cristalele de stanca erau indispensabile pentru perceperea corecta a ritmurilor naturii si pentru a ajuta organismul uman sa rezoneze cu acestea. In artele martiale de origine asiatica se recomanda adesea, pentru protectie energetica, cresterea unei pietre. Acest lucru presupune ca omul sa gaseasca o piatra de dimensiuni rezonabile cu care sa rezoneze, si care sa poata fi tinuta in buzunar. De cand o culege de pe jos, pentru ca piatra in cauza ii "spune" ceva, pana o determina sa-i asigure protectie, trebuie sa-i vorbeasca, s-o mangaie usor in palma, sa stabileasca un contact subtil. Apoi, este suficient sa-i spuna in gand sa ridice un zid intre el si o persoana care are ganduri negative la adresa lui, si pietricica se "multiplica" si se transforma in scut impotriva energiilor negative. Luptatorii de arte martiale sunt capabili si de alte performante la nivel spiritual, legat de aceste "pietre de suflet", dar totul pleaca de la convingerea ca pietrele sunt vii!
"Pietrele de conjuratie" ale lui Paracelsus
Nu sunt simple povesti! Vestitul medic alchimist Paracelsus sustinea in secolul XV ca bilele de cristal, pe care le numea "pietre de conjuratie", ajuta la observarea corecta a tot ce te inconjoara si te face sa intelegi natura oricarui fenomen. El este cel care a revolutionat stiinta medicala a vremii sale, indemnand la extragerea medicamentelor pe cale alchimica, considerand bolile ca rezultat al unor factori externi, si nu doar o disfunctie umorala, cum era la moda. Paracelsus a scris si un tratat despre cum sa invoci cristalele ca sa se poata vedea in ele acel univers de cunostinte, "cum numai in batranele pietre gasesti"! "Pietrele stiu totul, de cand s-a format Pamantul si cerurile", scria Paracelsus. "Nu exista secret care sa le fi ramas necunoscut. In ele se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului, iar memoria lor e nesfarsita". Numai ca ele nu-si deschid inepuizabila sursa de cunoastere decat persoanelor curate la suflet, care le "simt"!
Inima vie a trovantilor
Trovantii chiar au fost denumiti de oamenii din popor "pietre vii", datorita unor proprietati vizibile, care aproape ii situeaza intr-un alt "regn". Conform geologilor "clasici", trovantii sunt niste conglomerate, formate in terenurile nisipoase si in cele ce prezinta stratificatii de gresie bogate in carbonat de calciu. Acestia "cresc" prin depunere constanta cam 4-5 centimetri in 1.200 de ani. Cu formele lor ciudate, nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice, putand cantari de la cateva grame, la cateva tone, nu au putut fi niciodata explicate indeajuns de geologi. Cuvantul "concretiune" vine din latina, combinand "con" (impreuna) si "crescere" (crestere). Aceasta inseamna, in viziunea geologilor, adaugare sedimentara, strat dupa strat, si nu presupune un fenomen de natura vitala. Insa geologii admit ca exista un "sambure" de materie organica de la care porneste cresterea sedimentara, imbracandu-l si adesea copiindu-i forma. Este de notorietate faptul ca aceste concretiuni grezoase contin o bogatie de informatii despre organismele vii continute in miez. Aceasta predilectie pentru a "imita" organismele vii este considerata o "curiozitate geologica". Multa vreme, "pietrele vii" au fost considerate fosile de plante sau de animale si sunt foarte cautate de paleontologi pentru colectiile de fosile continute in miezul lor.
Stane de piatra
Concretiuni grezoase sunt intalnite pe toate continentele. In Egipt, Formatiunea Qasr El Sagha din Oaza Faiyum prezinta cei mai mari trovanti din lume, cu inaltimi de pana la 9 metri, cu o vechime de 45 de milioane de ani. Aici a fost gasit cel mai mare depozit de fosile, dintre care sarpele Gigantophis, datand din Eocen, masoara 9 metri in lungime! Faiyum era locul preferat de faraoni pentru vanatoare, unde vitejia si tehnicile de lupta le erau puse la incercare de tot felul de animale ce multa vreme au fost considerate "laudarosenii regesti". Insa trovantii de la Qasr El Sagha au demonstrat ca aceste animale chiar au existat! Vreme de peste 150 de ani, paleontologi din toata lumea au strans un material tulburator: Paleomastodontul - cel mai vechi elefant cunoscut, balena gigantica Zeuglodon Osiris (de pe vremea Marii Tethys), testoasele uriase Testudo Ammon, Podocnemis si Stereogenys, fosile de pasari preistorice etc. Este foarte posibil ca specii ce derivau dintr-o fauna colosala sa fi existat pe vremea marilor faraoni. Trovanti se gasesc si in Mexic, Argentina, Peru, Australia, China, Rusia, Kazahstan. In SUA, cei mai renumiti sunt cei din Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana. In Europa, sunt gasiti in Spania, Franta, Anglia, Cehia si Romania. Unele dintre cele mai neobisnuite "comori" cimentate in miezurile unor concretiuni grezoase au fost gasite pe coastele engleze. Acestea contineau bombe, grenade si alte munitii din al Doilea Razboi Mondial! Deci, "imitarea" pietrei nu se margineste la organismele vii. Se pare ca orice forma poate "inspira" nisipul bogat in carbonat de calciu! Nimeni nu a ajuns la miezul trovantilor uriasi, de trei metri in diametru, din Rezervatia naturala Theodore Roosevelt, North Dakota. Dar se poate presupune ca acestia ascund animale preistorice pietrificate. Si iata cum transformarea in stane de piatra nu mai este doar o actiune de basm.
"Capitanul uriasilor" din Noua Zeelanda
Pe coasta Otago a Noii Zeelande se gaseste o formatiune de trovanti asemanatoare unor uriase carapace de broaste testoase, care ajung pana la trei metri in diametru, fiind protejate intr-o rezervatie stiintifica. Legendele populatiei indigene maori vorbesc de timpuri legendare, cand pe tarmuri au esuat uriasi, in canoele lor gigantice, Arai-te-uru. Un promontoriu din apropierea "testoaselor", Moeraki Boulders, ar fi insusi capitanul uriasilor, care si-a aflat nemurirea in vesnicia "pietrelor vii". Mai "prozaici", geologii sustin ca formatiunile neo-zeelandeze sunt concretiuni de tip septarian, adica formate din suprafete ce prezinta crapaturi, linii frante! Procesul de formare a acestora ramane un mister din punct de vedere geologic. Se presupune ca s-au format in jurul unor solutii apoase, curgatoare. Marginile crapaturilor contin siderite si pirite, dand un aspect de vinisoare stralucitoare, colorate de regula in rosu si galben auriu. Aceste "vene" dau si mai mult impresia unor organisme vii, bine "irigate" energetic. Triburile maori le divinizeaza si spun ca "pietrele uriasilor" se transforma, in timp, in fapturile vii care au fost odata, si pleaca, ramanand pe tarmuri doar ceea ce a fost mancarea uriasilor (dovleci, alune, oase de pesti giganti, carapacele broastelor testoase etc). De cand exista rezervatia stiintifica, nu s-a observat o asemenea "migratie", dar fotografii din trecut arata ca erau mult mai multe "pietre vii". Cine ar fi putut muta uriasele stane, cantarind cateva tone? Ar fi fost necesara o munca imensa, care n-ar fi scapat neobservata de catre maori.
Jurassic Park in Wessex
Cele mai renumite formatiuni de tip septarian, desi mult mai mici decat cele din Noua Zeelanda, se numesc "Kimmeridge Clay" si se gasesc pe coasta engleza Wessex. Acolo se regaseste un adevarat "parc" de fosile marine, testoase, crocodili, sauropozi, plesiosauri, ihtiozauri si numeroase specii nevertebrate, pietrificate in concretiuni de tip septarian. Peste tot unde se gasesc aceste formatiuni misterioase, oamenii le-au atribuit tot felul de puteri magice. De cele mai multe ori, sunt socotite calauze spre eternitate, cele mici fiind asezate la capataiele mortilor. Acest obicei se gaseste si la romani, in special in Ardeal, "pietre vii" fiind descoperite
"Pruncii" trovantilor din Costesti
In Romania, trovantii pot fi vazuti in judetul Valcea, pe Dealul Feleacului, langa Cluj, in Muntii Buzaului, langa Sibiu, in Casolt si in Hunedoara. Si lista nu se incheie aici, dar in lipsa unor cercetari in domeniu, numai accidental pot fi semnalati. In Valcea, exista totusi un Muzeu al Trovantilor in aer liber, in comuna Costesti, de unde cei interesati se pot aproviziona in voie. Misticul artist Constantin Brancusi, nascut la Hobita, la mica distanta de Costesti, s-a inspirat din formele stilizate ale trovantilor in opera sa (Muza Dormind, Pasarea Maiastra, Coloana Infinitului, Sarutul). Dar nu numai el! Poetul Ion Gheorghe si regretatul arheolog Dinu V. Rosetti considerau ca o parte din concretiunile grezoase sunt, de fapt, artefacte lucrate de om in pasta litica, inspirate dupa cele ce "cresc" in natura. Tot de la acestea, omul, incepand cu cel primitiv, si-ar fi creat o intreaga mitologie, un fond inepuizabil de basme cu Feti Frumosi, Ilene Cosanzene, zmei, balauri, mume ale padurilor. Localnicii ii numesc "balatruci", un cuvant stravechi al arienilor, care s-ar traduce prin "rasucirile lui Baal", candva un zeu solar. Poetul Ion Gheorghe a luptat cu "morile de vant" ca aceste minuni de "pietre vii" sa fie incluse in patrimoniul national.
Cu trovantii din Costesti, chiar pare a se intampla o minune. Acestia prezinta niste particularitati foarte interesante: cei foarte mici sunt sfaramiciosi si au niste excrescente ce sugereaza radacini! In urma ploilor, suprafata celor mari se "basica" si apoi "puiaza". Adica, se formeaza niste pui de trovanti care imita perfect "parintii" pe care cresc. Impresia generala este ca "pietrele vii" se inmultesc, continand in structura lor ceva asemanator semintelor. Fenomenul nu este explicabil, daca trovantii continua sa fie considerati "simple" pietre. O noua ipoteza nu a intarziat: trovantii ar putea fi o misterioasa forma de trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Iar ipoteza ca s-ar fi format in Miocenul Superior nu explica deloc de ce pe trupul batranelor pietroaie apar "prunci". Daca acestia sunt desprinsi si sectionati, se observa inele colorate specifice trunchiurilor de copaci.
"Afinele" de pe Luna si Marte
Concretiuni grezoase au fost observate si in solurile lunar si martian. Pe Marte, ele au fost fotografiate "in situ", de robotul martian Opportunity, in zona Meridiani Planum. Numite "Afinele", datorita formei si culorii, nu se stie ce anume contin in miez si ce anume a determinat "cresterea prin imitare". "Doar forma nu ne permite sa facem supozitii", a declarat dr. Hap McSween, de la Universitatea din Tennessee, care face parte din echipa de oameni de stiinta care analizeaza informatiile trimise de Opportunity.
Sferule de 100 micrometri, pana la 250 de micrometri au fost colectate si de pe Luna, in cadrul Misiunii Apollo 12, din Bazinul Procellarum, si in cadrul Misiunii Apollo 14, in Marea Imbrium. Si aceste "afine" erau dispuse ca in "tufele" terestre, dar unii oameni de stiinta considera ca sunt improscate in urma unei eruptii vulcanice sau a impactului cu un meteorit. Ceea ce nu explica de ce sunt atat de putine, daca procesul de formare a fost de o asemenea anvergura! Insa Steve Squyres, cercetator care analizeaza probele colectate de robotii martieni, considera ca atat "afinele" de pe Marte, cat si cele de pe Luna, sunt concretiuni formate din minerale sapate de apa in rocile martiene si lunare. "Ciudat de adevarat!", spunea el intr-o conferinta de presa. "Dar sferulele au fost gasite si adanc ingropate in solul martian. Ele au "crescut" in locurile respective din ceva sedimentar." Acel "ceva" a existat si in Navajo, Utah. "Afinele" Moqui Marbles de aici au aceeasi compozitie ca si cele de pe Marte. Ceea ce demonstreaza inca o data ca Paracelsus avea dreptate cand spunea ca "in pietre se inmagazineaza intreaga istorie si intelepciune a Universului". Iar "pietrele vii", care cresc in jurul organismelor vii, copiindu-le forma, poate ca ajung intr-un tarziu sa "sara" dintr-un regn in altul si sa repopuleze Pamantul si alte planete, cu formele dintru inceputuri, pastrate ca niste tipare inestimabile, in inima trovantilor.
(Forma "pietrelor vii" a inspirat si designerii de accesorii pentru locuinte. Frantuzoaica Stephanie Marin este recunoscuta la nivel international pentru "trovantii" ei de casa si gradina, confectionati din fibre polisiliconice hipoalergenice. Pernele si sofalele ei "cresc" in jurul unui miez de spuma Bultex. Specialistii le recomanda pentru incredibilul efect reconfortant.)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)